Inainte de RAMMSTEIN
Cei sase Rammstein vin din vechea Republica Democrata Germana. Inaintea caderii Zidului Berlinului, ei si alte trupe est europene nu aveau nici o posibilitate de a iesi din sistemul comunist caruia ii apartineau.
Acest lucru ii inebunea de multe ori.
PAUL: In est munca era obligatorie. Practic nu puteai sa te intretii numai facand muzica. Cei mai multi dintre muzicieni lucrau cu jumatate de norma in uzine sau firme. Se ocupau de muzica in timpul liber. Eu de exemplu am fost vinzator intr-o librarie.
Imi doream sa devin un muzician. Deoarece sistemul politic nu accepta oameni fara serviciu fix a trebuit sa ma adaptez situatiei.
FLAKE: Eu am urmat studii tehnice si am terminat prin a lucra intr-o uzina. Nu ma interesa la ce ora termin, eu mergeam la repetitii cu trupa. Viata mea de atunci se rezuma la: uzina, apoi repetitii, apoi somn si iarasi uzina, repetitii, somn si tot asa…
PAUL: In RDG doar absolventii de Conservator puteau fi muzicieni profesionisti. Trupele de amatori nu aveau practic nici un drept legal de a exista. Ele trebuiau sa lucreze, indiferent de profesie, doar sa lucreze.
FLAKE: Era foarte usor de trait in RDG daca nu erai pretentios. Mancarea nu era scumpa, chiriile la fel si erai lasat in pace daca aveai o carte de munca.
RICHARD: Eram practic izolati de orice informatie referitoare la tendintele muzicale din Vest.

Perioada de “crestere” a grupului
Dupa caderea Zidului Berlinului, cei de la Rammstein au facut tot ce era posibil pentru a recupera timpul pierdut. A fi muzician putea sa devina acum principala lor vocatie. Inainte de anii `90 existau deja trupe in care cantau.
RICHARD: Inainte de Rammstein aveam un alt grup, dar nu eram prea interesat. Lucram la mai multe proiecte, dintre care unul era Rammstein. Vroiam sa combinam sunetele muzicii proprii cu zgomote de masini.
CRISTOPH: Ideea era de a crea o muzica monotona, un pic plicticoasa si “heavy”.
RICHARD: Un amic (Till Lindemann) era baterist in alta trupa. I-am cerut sa vina la noi. Stiam ca din cand in cand mai si canta vocal asa ca l-am intrebat daca nu vrea sa incerce. La inceput nu vroia, dar mai tarziu a acceptat la insistentele mele. Am inceput sa repetam si astfel a pornit totul.

Stiluri de muzica
Muzicienii proveniti din Berlin si din Schwerin cu gusturi si stiluri diferite s-au adunat in sfarsit.
Richard Kruspe si Oliver Riedel fusesera muzicieni “cross-over”. Inainte de asta, Till Lindemann, Christoph Schneider si Oliver Riedel cantau fun-punk.
TILL: Suportam incarcatura diferitelor influente muzicale si tot ce vroiam era sa scapam de ele. Am inceput sa facem tot felul de experimente despre care nu stiam daca vor merge sau nu si am ajuns sa ne deprimam cu totii repede. S-a vazut ca era exact ceea ce nu ar fi trebuit sa faca nici unul dintre noi.
CRISTOPH: Cand am inceput sa lucram ca si “Rammstein”, fostele noastre grupuri s-au imprastiat. Fiecare simteam ca facem ceva absolut nou, un inceput absolut!
PAUL: Flake canta la pian. La inceput era foarte greu sa-l convingi sa cante cu Rammstein. Se gandea ca totul este prea amar, plicticos, prostesc si dur. Noi stiam ca “claparul” nostru trebuie sa fie intr-un anumit sens “contra”. Daca comparati Rammstein cu o mancare, atunci aveti nevoie de un condiment pentru a face mancarea mai buna. Flake era exact omul pe care il cautam, asa ca i-am spus: “Flake, canta cu noi! Noi suntem cinci, vom fi sase!”. Nu ne-a dat nici un raspuns dar a continuat sa cante impreuna cu noi.

Numele Rammstein
Mai este o problema legata de numele grupului. Trupa neaga orice legatura intre numele lor si cel al localitatii Rammstein din Germania, unde in 1970 au murit 70 de persoane in timpul unui miting aviatic.
Membrii grupului continua sa sustina ca au fost inspirati in alegerea numelui trupei de denumirea parapetelor aflate linga bariere (in germana Rammstein).
FLAKE: Nu este dificil sa realizezi o trupa buna. Noi am format-o, pur si simplu. Trupa s-a autodefinit si nu face altceva decit sa existe, pur si simplu.
RICHARD: Dupa aceea, toti am avut probleme cu relatia “barbat-femeie”.
OLIVER: Unul sau altul dintre noi si-a parasit prietena sau a fost parasit de aceasta. Cum toti eram muzicieni parasiti de femeile lor, exista in noi un fel de energie de “pietre inchise” (in germana Rammstein)
CRISTOPH: Niciodata nu m-am gandit ca ar putea sa mai fie si altceva important in viata mea in afara de muzica mea.

Diavolul in flacari
La inceputurile lor, membrii trupei Rammstein nu emanau pur si simplu o “energie masculina”, ci putem spune un adevarat foc masculin.
TILL: La inceput, totul era amestecat cu o mare frica. Noi ne-am ranit adesea. Trebuie sa stii ce este corect si ce nu – pina la urma nu este vorba de un circ.

In afara de flacarile si gesturile stupefiante, in show-ul Rammstein se mai pot gasi si elemente de umor.
FLAKE: Nu ne faceam niciodata planuri sau proiecte importante. Faceam doar acele lucruri care credeam ca vor fi acceptate, suportate de catre public.
TILL: Spectacolele noastre sunt atat serioase, cat si umoristice. Per ansamblu, incercam sa fim veseli. Aceste incercari ale noastre sunt cateodata neindemanatice dar, putin cate putin ne perfectionam.
RICHARD: Avem cateva idei interesante pe care vrem sa le realizam. Pe mine ma incanta aceasta transformare, aceasta schimbare la fata care este pe scena. Imi place, imi da energie si cred ca si ceilalti simt la fel.
PAUL: Intr-un anumit sens, este un fel de teatru. Pe de alta parte, daca vreti cu adevarat sa participati cu noi (la spectacole), trebuie sa simtiti asta cu adevarat.

Prospetime garantata
Din cand in cand, membrii trupei Rammstein canta piese mai delicate, pentru ca imediat sa atace si sa loveasca urechile ascultatorilor cu inca un ritm “heavy”. Aceasta idee este bazata pe principiul exceptiei.
RICHARD: In vechiul meu grup, incercam sa imit muzica americana. Eram curios sa stiu daca ar fi posibil sa interpretez si muzica altor culturi. Ideea mi-a venit in timpul celor sase ani petrecuti in America. Am inteles ca este practic imposibil.
CRISTOPH: Voiam sa facem ceva care sa fie diferit de ceea ce este considerat “normal”, diferit de ceea ce au facut altii. Am ajuns la concluzia ca exista multi muzicieni buni in Europa, dar ca singurul lucru facut de acestia este sa imite muzica engleza sau americana. Aceste trupe sunt in mare parte foarte putin independente.
PAUL: Nu-mi place, detest cand cineva imita lucruri facute de altii si facute mult mai bine.
FLAKE: Noi ne-am gasit stilul nostru, stim exact ce nu vrem sa facem. Nu vrem sa cantam muzica infricosatoare, punk sau alt gen care nu ne place.
CRISTOPH: Eram incintati de ceea ce faceam, de ceea ce stiam, de ceea ce era “ritmul de baza al inimii noastre”. Am vrut sa se stie ca acesta era soundul nostru de baza. Ceva fara limbaj.
TILL: La inceput am incercat cate ceva in engleza, dar am vazut ca era putin convingator. Limba este o problema, iar traducerea deformeaza mesajul versurilor. Asa ca am decis ca limba germana convine muzicii noastre. Este monotona, sincera, poate fi usor “absorbita”.
PAUL: Este mai bine sa gandesti in mod “ascutit”. Asta se potriveste mai bine cu noi.

Parerile membrilor Rammstein despre diferite subiecte:
PARADISUL
CRISTOPH: Nu cred ca exista.
PAUL: Cativa oameni din Germania credeau ca Estul (comunismul) era raiul. Acum nu mai cred asta…
TILL: (…)
RICHARD: Familia este paradisul.
PAPA:
OLIVER: Nu ma intereseaza.
CHRISTOPH: Inutil.
PAUL: Nu face nimic.
VACANTELE
RICHARD: Nu am avut anul acesta.
CHRISTOPH: Obligatorie.
OLIVER: Acum am tot timpul.
PAUL: Prea scurte.
SOMAJUL
CHRISTOPH: Boala incurabila.
RICHARD: Timp de 5 ani.
TILL: Am fost.
RESPECTUL
RICHARD: Trebuie sa respecti pe toata lumea.
PAUL: Se pierde cu timpul.
OLIVER: Un lucru bun.
TILL: Necesar.
INCREDEREA
OLIVER: Uneori misca muntii.
PAUL: O castigi in timp.
CHRISTOPH: Ceva foarte important.
TILL: Neimportant.
PEDEAPSA CAPITALA
CHRISTOPH: Nu este necesara.
RICHARD: Daca cineva mi-ar viola copilul, as spune “Da”, dar daca nu as fi afectat, raspunsul ar fi “Nu”.
OLIVER: Sunt contra pedepsei cu moartea.
PAUL: Nu cred ca este buna.
SPERANTA
TILL: Fara ea, nu exista nimic.
CHRISTOPH: Un om fara speranta nu poate realiza mare lucru.
RICHARD: Crucial. In fiecare zi, in fiecare dimineata.
OPERA
CHRISTOPH: Cand voi avea 40 de ani, voi merge la opera.
PAUL: As merge cu placere.
TILL: O, Dumnezeule, opera? Sa zicem, sunt unele opere destul de bune si unele nu foarte plictisitoare.
DOMINAREA (femeilor)
OLIVER: Dominare…si de ce nu?
CHRISTOPH: Nu este genul meu.
TILL: Nu este bine.
PAUL: Nu este cazul meu.
FIDELITATEA
RICHARD: O lume minunata…o lume minunata! Mi-ar placea sa o am.
OLIVER: Este importanta.
CHRISTOPH: Fidelitatea…sunt impresionat.
PAUL: Da si Nu.

Crearea sunetului
Membrii Rammstein sunt foarte exigenti in legatura cu sunetul lor “metalic”. Structura sunetelor inalte ale riff-urilor chitarei electrice conteaza pentru ei. Nu numai structura unei piese este bazata pe un model specific, dar si realizarea are o procedura specifica.
TILL: De obicei, muzica este deja bine pregatita. Cand am caseta demo, am ascultat-o deja acasa si am incercat sa gasesc cuvintele convenabile, am cautat sa “pun cuvintele pe muzica”.
PAUL: Incepem cu cuvinte bazate pe un anumit riff. Riff ascutit – cuvinte ascutite, riff dulce – cuvinte dulci. Till a avut o idee pentru o piesa. Ne-am asezat si i-am dat cateva sugestii.
Daca este un cuvant, de exemplu “masa” care apare prea des in text, ii spun: “Nu-l mai scrie! Oricum “masa” nu merge cu restul, inlocuieste-l cu altceva!”
TILL: Apoi ne ducem in sala de repetitii si muncim mult cu totii. Incercam, le facem sa sune de la stinga la dreapta, apoi intru pe scena si incerc si acolo sa vad daca se poate modifica ceva. Este un fel de “productie initiala”. Si este un mod de lucru interminabil.

Citeodata survin evenimente foarte dure in viata grupului, dar intodeauna ele survin intr-un mod democratic.
PAUL: Noi avem diferite opinii asupra unui subiect. Exista intotdeauna unul sau doi care voteaza cu “Nu”. Daca mixam (de exemplu) – o facem toti sase. Este destul de dificil. Specialistul in mixaj este pregatit, atunci intram, ascultam si ne notam diferite sugestii. Apoi iesim, inchidem usa si zicem, de exemplu: “Nu-mi place secventa solo de chitara aici sau acolo”, ” Partea asta este prea linistita”, “As vrea sa elimin clapele in momentul acesta”. Zicem tot, ne intoarcem in sala de repetitii, cantam si reinregistram. In mare este un procedeu care consuma mult timp, pentru ca inainte de a realiza o piesa, trebuie sa tot ascultam si sa ne tot corijam noi insine.

Pericol de dependenta
Primul album Rammstein s-a vandut intr-un mod senzational. “Herzeleid” a fost numarul unu de cinci ori in zece saptamani. Apoi “Sehnsucht”, aparut in toamna anului 1997 a avut un succes teribil. A servit ca test pentru ei.
CHRISTOPH: La un anumit moment dat ne-am gandit: trebuie sa inregistram al doilea album dupa un mare succes cu “Herzeleid”. A fost cu adevarat dificil, mai ales ca in alte trupe existau indivizi care spuneau: “Trebuie sa cantati la fel”. Existau si indivizi care ne doreau sa ne dezvoltam ca grup. In fapt, nu-i poti satisface pe toti. Ne-am decis sa ne folosim de ceea ce aveam. Pentru mine au existat doua cai de dezvoltare in muzica noastra. In primul rand, cu “Sensucht”, muzica a devenit mai sensibila, mai tandra, mai delicata. Nu mai e atat de nebuna si furioasa ca pe primul album. In al doilea rand, iubesc faptul ca Till a inceput sa cante, nu doar sa vorbeasca.

Prima data…
PRIMUL DISC
PAUL: Nu am. Eu nu cumpar discuri, eu le fac.
OLIVER: (…)
RICHARD: Moartea fratilor Kennedy…
TILL: “Stormbringer” – Deep Purple.
PRIMII BANI
OLIVER: I-am cistigat ca ucenic la scoala profesionala.
RICHARD: I-am cistigat facand specula cu sticle de vin.
TILL: I-am cistigat la o turbarie in vacanta de vara. Din pacate m-au dat afara dupa trei zile.
PRIMUL STIMULENT
PAUL: Era tare si agreabil. Mi-a placut mult.
OLIVER: Bere, in clasa a 10-a.
TILL: Tatal meu mi-a pus primul pahar in mana cind aveam 9 ani. L-am intrebat daca pot sa beau si a fost de acord. Nu a fost chiar asa de rau.
PRIMA RELATIE SEXUALA
PAUL: A fost chiar bine.
OLIVER: Aveam 18 ani.
RICHARD: Foarte devreme. Aveam 13 ani.
TILL: Aveam 16 ani si eram pe o capita de fan.
PRIMUL CONCERT
PAUL: Bausem atit de mult ca nu-mi mai amintesc nimic.
RICHARD: Primul concert care mi-a placut cu adevarat a fost Motorhead.
TILL: Era un festival la Berlin. Nu mai retin amanunte.

Versurile – cantece de dragoste deghizate cu mare usurinta
In ciuda erotismului agresiv, versurile lui Till sunt caracterizate prin sensibilitate.
TILL: Toate cuvintele se invart in jurul aceluiasi lucru: dragostea. Dragostea in toate variantele posibile: perversa, buna sau rea. Totul se misca in jurul unui lucru de baza – dragostea. In realitate, femeilor le place atunci cand barbatii isi arata iubirea lor, cand alearga dupa ele. De pilda la pasari, masculii au un penaj mai frumos decat al femelelor.
Barbatul are grija de femeie, isi arata calitatile in fata ei, se lupta adesea pentru a o avea.
Femeia este un fel de femela, barbatul fuge dupa ea si acesta este lucrul cel mai evident din lume.
Sunt cele mai frumoase instincte, ceva te apuca de dimineata, te tine maine, poimaine si tu nu poti face nimic, decat sa accepti si sa te supui. Aceste instincte iti determina viata, sa zicem pentru 10 ani, si nu poti face nimic pentru a iesi din acest cerc al vietii si instinctelor.
E ca si cum ai fi si sus si jos, inainte si inapoi, se combina durerea si incantarea – asta inseamna sa fii indragostit. Aceasta domina viata unui barbat si nu se termina niciodata. Incerci sa te impotrivesti, sa o schimbi, dar dupa ceva timp, sa zicem 5 ani, te asezi si te gandesti ca de fapt nu este atat de rea situatia.

Ce iubesc si ce detesta
CE IUBESC…
TILL: Fetele mele.
RICHARD: Copiii.
PAUL: Totul.
RICHARD: Sa compun muzica.
TILL: Chris Isaak si laptele.
PAUL: Cafea cu lapte amestecata cu cappuccino. Cafeaua cu lapte este adesea prea dulce si cappuccino prea tare.
CE DETESTA…
TILL: Sa fiu bolnav.
PAUL: Cand ceva nu este corect.
RICHARD: Nedreptatea.

 

cristina@rammstein.ro