
funny forum, jokes and rasete maaaa
Am găsit pe trotuar, în faţa unui oficiu poştal, o scrisoare trimisă de un
tânăr german, aflat în vizită în România, părinţilor lui din Germania . Pe
cutia poştală scria: "Atenţie, nu are fund!", dar neamţul, necunoscând limba
română, a aruncat probabil, cu candoare teutona, plicul în cutie.
Reproduc scrisoarea în traducere:
Dragii mei, am ajuns cu bine în România. De la aeroport până la Bucureşti am
făcut cu taxiul, judecând după aparatul de taxat, 180 de kilometri. Plasarea
aeroporturilor la distanţă mare de aglomerările urbane mi s-a părut o dovadă
de înţelepciune.
În cele două zile de când mă aflu aici, am făcut câteva constatări pe care
mă simt dator să vi le comunic. Românii o duc foarte bine, atât de bine
încât aici aproape nimeni nu mai trebuie să muncească. Poate că în viitorul
îndepărtat vom ajunge şi noi, germanii, la acest nivel de civilizaţie.
Deocamdată, cu o seriozitate lipsită de graţie, mergem în fiecare zi la
serviciu.
Avem multe de învăţat de la acest popor despre care eu, până acum, nu ştiam
aproape nimic. În autobuze, troleibuze şi tramvaie nimeni nu trebuie să se
obosească prezentându-şi biletele la control. Controlorii, constituiţi în
echipe, verifică discret buzunarele şi poşetele pasagerilor.
Automobiliştii organizează spontan, pe străzi, originale concerte de
claxoane, aşa cum noi facem, în familie, prin tradiţie, muzică de cameră.
Sunt momente de comuniune sufletească de neuitat. Unii şoferi ies din maşini
şi adaugă la această muzică instrumentală propria lor voce, transmiţându-şi
unii altora mesaje scurte, dar energice.
Toate canalele TV, nu numai cele pentru adulţi, difuzează emisiuni cu femei
dezbrăcate. Un singur canal, TVR Cultural, a refuzat să-şi îndeplinească
această datorie faţă de tineri ca mine şi a fost, pe bună dreptate,
desfiinţat.
Demnitarii ţării apără cu fermitate limba română de invazia limbii engleze
(aşa cum ar trebui să facem şi noi). La o întâlnire cu trimişii FMI
preşedintele interimar al României a vorbit, în semn de protest, într-o
limbă engleză caricaturală. Efectul a fost atât de puternic încât oaspeţii,
dezgustaţi de engleză, au renunţat să o mai folosească vreodată, urmând să
se înţeleagă la viitoarele întâlniri numai prin gesturi.
Plagiatul se pedepseşte în România într-un mod subtil, nu cu brutalitate, ca
la noi. Plagiatorilor li se dă o palmă morală, fiind numiţi prim-miniştri
sau miniştri, ca să se ruşineze de fapta lor.
Poliţiştii sunt oameni cultivaţi, schimbă idei între ei în săli cu multe
mese, nu-şi pierd timpul cu criminali, tâlhari şi violatori. Miniştrii de
Interne vorbesc în mod curent de Socrate şi Platon.
Bătrânii din România se ocupă cu mare grijă de sănătatea lor. Nu fac excese
alimentare, ca oamenii în vârstă din Germania . Îşi cumpără în fiecare zi
doar o pâine, un iaurt şi eventual câţiva cartofi.
Fetele de aici se îndrăgostesc uşor, nu ca nemţoaicele noastre, cărora poţi
să le reciţi opera lui Goethe în întregime şi abia dacă reuşeşti să obţii o
plecare a pleoapelor în semn de aprobare. O româncă a venit astă-noapte în
camera mea de hotel şi mi-a declarat că mă iubeşte nebuneşte. Era naivă, nu
ştia cum arată bancnotele de 100 de euro şi i-am dat una ca să o studieze în
linişte acasă.
Nu înţeleg, dragii mei părinţi, de ce v-aţi arătat îngroziţi când v-am
anunţat că urmează să plec în România. Vă îmbrăţişez pe amândoi, Hans.
tânăr german, aflat în vizită în România, părinţilor lui din Germania . Pe
cutia poştală scria: "Atenţie, nu are fund!", dar neamţul, necunoscând limba
română, a aruncat probabil, cu candoare teutona, plicul în cutie.
Reproduc scrisoarea în traducere:
Dragii mei, am ajuns cu bine în România. De la aeroport până la Bucureşti am
făcut cu taxiul, judecând după aparatul de taxat, 180 de kilometri. Plasarea
aeroporturilor la distanţă mare de aglomerările urbane mi s-a părut o dovadă
de înţelepciune.
În cele două zile de când mă aflu aici, am făcut câteva constatări pe care
mă simt dator să vi le comunic. Românii o duc foarte bine, atât de bine
încât aici aproape nimeni nu mai trebuie să muncească. Poate că în viitorul
îndepărtat vom ajunge şi noi, germanii, la acest nivel de civilizaţie.
Deocamdată, cu o seriozitate lipsită de graţie, mergem în fiecare zi la
serviciu.
Avem multe de învăţat de la acest popor despre care eu, până acum, nu ştiam
aproape nimic. În autobuze, troleibuze şi tramvaie nimeni nu trebuie să se
obosească prezentându-şi biletele la control. Controlorii, constituiţi în
echipe, verifică discret buzunarele şi poşetele pasagerilor.
Automobiliştii organizează spontan, pe străzi, originale concerte de
claxoane, aşa cum noi facem, în familie, prin tradiţie, muzică de cameră.
Sunt momente de comuniune sufletească de neuitat. Unii şoferi ies din maşini
şi adaugă la această muzică instrumentală propria lor voce, transmiţându-şi
unii altora mesaje scurte, dar energice.
Toate canalele TV, nu numai cele pentru adulţi, difuzează emisiuni cu femei
dezbrăcate. Un singur canal, TVR Cultural, a refuzat să-şi îndeplinească
această datorie faţă de tineri ca mine şi a fost, pe bună dreptate,
desfiinţat.
Demnitarii ţării apără cu fermitate limba română de invazia limbii engleze
(aşa cum ar trebui să facem şi noi). La o întâlnire cu trimişii FMI
preşedintele interimar al României a vorbit, în semn de protest, într-o
limbă engleză caricaturală. Efectul a fost atât de puternic încât oaspeţii,
dezgustaţi de engleză, au renunţat să o mai folosească vreodată, urmând să
se înţeleagă la viitoarele întâlniri numai prin gesturi.
Plagiatul se pedepseşte în România într-un mod subtil, nu cu brutalitate, ca
la noi. Plagiatorilor li se dă o palmă morală, fiind numiţi prim-miniştri
sau miniştri, ca să se ruşineze de fapta lor.
Poliţiştii sunt oameni cultivaţi, schimbă idei între ei în săli cu multe
mese, nu-şi pierd timpul cu criminali, tâlhari şi violatori. Miniştrii de
Interne vorbesc în mod curent de Socrate şi Platon.
Bătrânii din România se ocupă cu mare grijă de sănătatea lor. Nu fac excese
alimentare, ca oamenii în vârstă din Germania . Îşi cumpără în fiecare zi
doar o pâine, un iaurt şi eventual câţiva cartofi.
Fetele de aici se îndrăgostesc uşor, nu ca nemţoaicele noastre, cărora poţi
să le reciţi opera lui Goethe în întregime şi abia dacă reuşeşti să obţii o
plecare a pleoapelor în semn de aprobare. O româncă a venit astă-noapte în
camera mea de hotel şi mi-a declarat că mă iubeşte nebuneşte. Era naivă, nu
ştia cum arată bancnotele de 100 de euro şi i-am dat una ca să o studieze în
linişte acasă.
Nu înţeleg, dragii mei părinţi, de ce v-aţi arătat îngroziţi când v-am
anunţat că urmează să plec în România. Vă îmbrăţişez pe amândoi, Hans.
Ponta n-a plagiat.Ponta a facut cover.
"Constantin Cristian: eu stiu o troopa care de ani de zile scoate albume da uita sa si cante pe ele!"
"Constantin Cristian: eu stiu o troopa care de ani de zile scoate albume da uita sa si cante pe ele!"
Bula moare.Ajunge in Marea Anticamera unde se face trierea.Sf Petru ii spune scurt :
-Bre, ai 2 optiuni..Raiul sau Iadul
Bula :
- Hai sa le exploram daca e pe alese
Cei doi pleaca la brat.Ajung in fata Iadului
... ... Acolo Bula ramane cu gura cascata : vedete porno, bautura, masini straine...distractie
Sf Petru : Hai sa vezi si Raiul
In fata Raiului Bula se emotioneaza : Norisori roz, ingeri care canta gloria lui Dumnezeu....frumusete pastorala..
Sf Petru : Eee, Bula,Ce alegi ?
Bula se gandeste scurt timp de 1 zi ( amandoua optiunile sunt ok )....si alege...tumultosul Iad.
Sf Petru ofteaza si il duce de mana in fata Iadului..care..surpriza..acum arata cenusiu..miroase a sulf...dincolo de porti se vad monstrii...si iata ca apare si Diavolul cel copitat
Bula : NU E CORECT..M-ATI PACALIT..IERI ARATA ALTFEL IADUL..UNDE-S PANARAMELE SI BAUTURA?
Diavolul : IERI, PRIETENE ERAM IN CAMPANIE ELECTORALA..AZI..AZI AI VOTAT
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _
PS: Orice asemanare cu evenimente reale, e pur intamplatoare.
-Bre, ai 2 optiuni..Raiul sau Iadul
Bula :
- Hai sa le exploram daca e pe alese
Cei doi pleaca la brat.Ajung in fata Iadului
... ... Acolo Bula ramane cu gura cascata : vedete porno, bautura, masini straine...distractie
Sf Petru : Hai sa vezi si Raiul
In fata Raiului Bula se emotioneaza : Norisori roz, ingeri care canta gloria lui Dumnezeu....frumusete pastorala..
Sf Petru : Eee, Bula,Ce alegi ?
Bula se gandeste scurt timp de 1 zi ( amandoua optiunile sunt ok )....si alege...tumultosul Iad.
Sf Petru ofteaza si il duce de mana in fata Iadului..care..surpriza..acum arata cenusiu..miroase a sulf...dincolo de porti se vad monstrii...si iata ca apare si Diavolul cel copitat
Bula : NU E CORECT..M-ATI PACALIT..IERI ARATA ALTFEL IADUL..UNDE-S PANARAMELE SI BAUTURA?
Diavolul : IERI, PRIETENE ERAM IN CAMPANIE ELECTORALA..AZI..AZI AI VOTAT
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _
PS: Orice asemanare cu evenimente reale, e pur intamplatoare.
Isus coboara pe pamant sa-si aleaga poporul. Se duce la tigani:
- Vreti sa fiti poporul ales?
- Vrem, mosule!
- Dar trebuie sa va dau o porunca...
- Da-ne-o, mosule!
- Sa nu mai furati.
- Mersi, mosule, nu ne intereseaza...
Se duce la italieni:
- Vreti sa fiti poporul ales?
- Vrem!
- Dar trebuie sa va dau o porunca...
- Da-ne-o...
- Sa o lasati mai moale cu femeile.
- A, nu, multumim, nu ne mai intereseaza!
Se duce la evrei:
- Vreti sa fiti poporul ales?
- Da.
- Dar trebuie sa va dau o porunca...
- Cat costa?
- ?!?! Pai nu costa nimic...
- Da-ne 10!
- Vreti sa fiti poporul ales?
- Vrem, mosule!
- Dar trebuie sa va dau o porunca...
- Da-ne-o, mosule!
- Sa nu mai furati.
- Mersi, mosule, nu ne intereseaza...
Se duce la italieni:
- Vreti sa fiti poporul ales?
- Vrem!
- Dar trebuie sa va dau o porunca...
- Da-ne-o...
- Sa o lasati mai moale cu femeile.
- A, nu, multumim, nu ne mai intereseaza!
Se duce la evrei:
- Vreti sa fiti poporul ales?
- Da.
- Dar trebuie sa va dau o porunca...
- Cat costa?
- ?!?! Pai nu costa nimic...
- Da-ne 10!
Live long , live happy and be free !





