Wir halten das Tempo, București – Romexpo, 28.07.2013

„Deși nu i-am vazut pentru prima dată, concertul m-a dat peste cap în totalitate, fiind surprins de la prima piesă până la ultima. Un interminabil șir de superlative: prestanță extraordinară, precizie germană in tot ce ține de efecte vizuale si pirotehnice, contact cu publicul etc. Este aproape imposibil să nu te impresioneze, uneori chiar să te spulbere, in cel mai bun sens al cuvântului, un concert Rammstein care iți ramane întipărit în memorie. Pot afirma cu certitudine că rămâne o experiență pe care o voi invoca mereu ca etalon pentru ceea ce inseamna un show adevarat! Fără indoială a fost evenimentul muzical al anului, fapt recunoscut chiar si de cei ce nu sunt admiratori ai formației. M-am simtit ca intr-un carusel, unde o succesiune de piese, acompaniate de multitudinea efectelor, m-au fermecat total. La finalul acestei călătorii am fost năucit, șocat, fericit și fără voce. De fapt, nu prea aveam nevoie de voce, nu se poate reda în cuvinte, oricât de bombastice ar fi ele, un concert Rammstein. Rammstein a fost, este și va rămâne punct de referință și un etalon inegalabil în materie de prestanță live!”
(The Chaser)

rammstein_rtc_002
 „In primul rand e uimitor faptul ca am ajuns la concert si asta doar datorita catorva fani: The Chaser, Gaby, PEnTRU, AndreiO, Cristina, Shilo, HerrMess, gabi19319, Sylar si Sorin, va multumesc din inima pentru gestul asta; n-am sa va uit si sper sa ne mai putem intalni candva. Very Happy

Apoi concertul Shocked… doamne, concertul a fost de-o asa intensitate incat la piesa „Sonne” incepusem sa tremur for some reason, iar pulsul mi se acordase dupa beat-ul tobelor lui Schneider. Mi-am eliberat o parte din energie in headbanging maniacal, de-mi schimbasem de vreo cinci ori centrul de greutate. Psihic si fizic parca ma drogase cineva cu psihedelice si speed si-mi daduse drumul in gol la limita atmosferei. De altfel, m-am bucurat s-aud piese si vechi si noi (nu m-asteptam s-aud vreodata live „Asche zu Asche”, multumesc pentru asta, la fel si „Sehnsucht”) si mult iubita „MHB” si my first love: „Sonne” si toate celelalte, varietatea sentimentelor care m-au trecut pe parcursul concertului fiind precum caruselul emotional a unui maniaco-depresiv. Concertul a avut, in mod clar, un impact imens asupra mea si, dupa o saptamana, tot despre asta vorbesc cu toata lumea din jur si caut poze si filmari, plus flashback-uri interminabile, fiindca nu e ceva peste care pot trece cu usurinta.
O experienta incredibila, care, dupa cum am spus si-n 2010, poate fi egalata doar de un alt concert Rammstein (sau „mai vreau o doza” Laughing)
Pentru toate astea, din nou, va multumesc voua, celor care m-ati ajutat s-ajung acolo; realizez cu timpul ca fac parte dintr-o comunitatea matura, indiferent de varsta, care face cinste celor pe care-i admira.
Iar Rammstein, complecsi, intensi, mereu puternici si sensibili, profunzi chiar in momentele profane; va multumesc pentru c-am invatat de la voi ca totul arde.” (Assasimon)

rammstein_rtc_037

„Concertul RAMMSTEIN 2013 il consider inca un vis implinit (dupa cel de acum 3 ani). M-a convins inca odata ca ei sunt cei mai buni si refuz sa cred ca vreodata va exista vreo formatie care sa imi dea atat de multa energie! Ma consider o persoana foarte norocoasa ca am aflat de muzica lor cand aveam ce-a mai mare nevoie! Muzica lor a fost si este in continuare ca o calauza, un puternic stalp de sustinere!
Cat despre concertul sustinut…..cuvintele mele sunt nesemnificative. Odata ajuns in fata scenei, tremuram tot. Asteptam cu nerabdare ca ei sa apara. Minutele treceau precum orele, stand sa astept. Odata ce au inceput sa cante, m-am simtit intr-o alta lume… Singura mea nemultumire e ca la un moment dat concertul a trebuit sa se si termine…” (Alexramm)

rammstein_rtc_029„1. Intalnirea:
Mi-a facut placere sa intalnesc “tineretul” forumului si sa-i reintalnesc pe cei vechi. Nu stiu cum, dar forumul asta pare sa atraga persoane ok.
Am dat o reprezentatie foarte slaba la filmare. De vina au fost oboseala si emotiile pe care nu credeam ca le mai am la varsta mea. Mda… sper ca macar am stat bine la poza :) .
2.  Somnul:
Nu retin ce-am visat.
3. Organizarea:
Unor persoane ar putea sa le fie rusine pentru pretul apei. Au fost doua lesinuri in apropierea mea in timpul concertului.
In ceea ce priveste cercurile, as fi preferat sa platesc mai mult doar ca sa fiu ceva mai aproape. Am reusit sa inaintez doar pana la vreo 10-15 m dupa pupitrul de mixaj si, pentru ca mama natura a considerat ca trebuie sa-i faca pe majoritatea oamenilor mai inalti decat mine, am avut probleme de vizibilitate.
Concertul a inceput pe la ~9:24. A fost prima oara (din cele 4 concerte la care am fost) cand R+ nu a inceput la ora fixata. Sunt convins ca D&D au fost de vina.
4. Concertul:
S-a inceput bine cu „Ich tu dir weh”. S-a continuat si mai bine cu „Wollt ihr…”, moment in care am inceput sa cant, desi mi-am jurat de n ori ca nu mai fac asa ceva. Cam pe la „Links 234” vocea imi era praf.
In premiera mondiala :D, la concertul asta s-a gasit cineva sa ma ridice in spate. Bine… a fost vorba de doua persoane destul de solide, dar la cat de “condensat” sunt, tot ramane un lucru iesit din comun. Intr-unul din momentele astea (pe „Links” cred) am avut senzatia ca am primit un mic salut de la Till (sa fi ajutat ditamai sigla de pe tricou??); cel mai probabil e doar un “film” de fan.
Problema de vizibilitate mentionata mai sus am rezolvat-o relativ simplu: am sarit tot concertul. Ca efect secundar, s-a cam facut gol in jurul meu, avantaj tot eu 😀 . Recunosc insa ca daca ar fi fost primul sau al doilea concert m-as fi enervat ca nu pot sa vad cum trebuie.
Nu am sesizat probleme pe partea audio, desi, daca stau bine sa ma gandesc, imi puteam auzi gandurile in cap, asadar volumul putea fi mai puternic.
Setlistul a fost bun, singura problema e ca nu a avut vreo 40 de piese.
Publicul mi s-a parut cu adevarat extraordinar si nu e vorba de platitudinile obisnuite. La „Mein Herz brennt (piano)” s-a vazut pe fata lui Till ca nu se astepta la o reactie atat de puternica.
In concluzie, R+ si-au facut meseria, din nou. Ma surprinde un singur lucru: ca am simtit al 4-lea concert la fel de puternic ca si pe primul.
5. Post concert:
A fost simpatica si intalnirea de dupa, mai ales ca am avut si outsideri pe care ii cam umfla rasul la ce discutii de fani aveam. Aia cu banii lui Till e priceless :) .
Intre altele, m-am angajat sa recuperez forumul vechi. Intentionez sa ma tin de cuvant.
Ar fi fain sa ne intalnim mai des si, poate, si in alte contexte.” (HerrMess)

rammstein_rtc_030

„Salutare tuturor,
A trecut aproape o saptamana de la minunea pe care-am trait-o duminica, si inca n-am reusit sa-mi revin! Nici acum nu pot sa ma exprim coerent despre tot ce s-a intamplat, incepand cu intalnirea de la Ateneu, la care, recunosc, am venit cu inima stransa la gandul ca diferenta de varsta intre mine si majoritatea celor prezenti isi va spune hotarator cuvantul, dar n-a fost asa! Ma bucur mult ca v-am cunoscut: Sorin, Sylar, Rapunzel, HerrMess, AndreiO, Alexramm, Gaby, The Chaser, Victor, Tudor, Petru si Cristina (sa fiu iertata daca am uitat pe cineva!) – toti niste oameni deosebiti in mijlocul carora m-am simtit extraordinar si carora din nou vreau sa le multumesc pentru tot!
Despre tensiunea asteptarii pana la minutele fantastice de la meet&greet n-are rost sa povestesc, am simtit-o toti cei care am fost acolo, pe mine personal m-a ajutat un Calmogen sa nu-mi pierd capul de tot Very Happy…in momentul in care am intrat in acea incapere si i-am vazut pe toti, de-adevaratelea, am mai avut doar puterea sa fiu “eficienta” si sa le cer autografe, dar mai ales sa-l exploatez crunt pe Petru ca sa am si poze cu toti “gods of my life”…asa le-am si spus lui Till, Christoph, Richard si Ollie, toti m-au raspuns “thank you!” – Christoph si Richard foarte bucurosi si zambitori, Ollie cumva putin distant, iar Till politicos si retinut. Imi pare nespus de rau ca cele patru minute au fost atat de scurte incat n-am mai avut timp sa-mi gasesc curajul sa pun intrebarea pe care o aveam pregatita pentru Till, si sa-i cer lui Richard o tigara (oare mi-ar fi dat?), dar sint fericita ca am stat chiar si numai atata alaturi de ei, ca i-am vazut, i-am atins…mai ales ca (sint constienta de asta) alta ocazie n-o sa mai am! Viele, viele danke, Cristinei si lui Petru, pentru toooot!
Despre concert ce-as putea spune, stiam oarecum la ce sa ma astept pentru ca inainte ii mai vazusem la Sonisphere si la Budapesta, dar nu a contat – de fiecare data te socheaza, te uimesc, te fac sa te simti extraordinar! Am un singur regret – ca nu i-am descoperit decat acum trei ani, si astfel n-am avut posibilitatea sa vad/aud live piese care mie imi sunt foarte dragi, ca de exemplu „Spieluhr”, „Amour”, „Adios”, „Rosenrot”… dar asta e viata, nu poti sa le ai chiar pe toate! Ma bucur ca exista, ca existam cu totii ca sa ne bucuram de muzica lor!” (gabi19319)

rammstein_rtc_023

„La sfarsitul concertului Rammstein de la Sonisphere Bucuresti 2010, mi-am zis ca a fost o experienta unica in viata. Ei bine nu a fost asa, fiindca am avut sansa sa-i vad si la Budapesta in cadrul turneului „Made in Germany 1995-2011”. La sfarsitul acelui concert am realizat cat de importanti sunt, pe langa membrii trupei, cei care se ocupa de sonorizare, de lumini, de efectele pirotehnice si chiar de make-up-ul membrilor trupei, facand tot posibilul ca-n timpul concertului totul sa iasa fantastic. Intr-un cuvant, tot ce-am putut zice a fost: RESPECT tuturor celor din aceasta masinarie, ca sa zic asa, numita Rammstein.
Ei bine, cand am aflat ca vin in Romania pentru a doua oara (in cadrul „Wir Halten das Tempo Tour”) tot ce-am zis a fost: “hmm.. am parte de multe experiente unice in viata” :))) Insa asta a fost unica cu adevarat, fiindca au aratat ca au o pasiune pentru Romania, pentru ca au acceptat un meet&greet, ceea ce a fost ceva extraordinar, avand in vedere ca n-au facut meet&greet la alte festivaluri (in afara de Download Festival din Anglia). Ei bine, concertul a fost absolut fabulos, insa meet&greet-ul a fost cu adevarat o experienta unica in viata si asta va ramane mereu in amintirea mea.” (Sylar)

rammstein_rtc_027

„Cel de-al treilea concert Rammstein din viata mea (wow, acum cativa ani nu speram nici macar la UN concert!) m-a lasat la fel de uimita, plina de energie si in extaz ca primele doua. De la intro-ul grandios (desi am inca nostalgii cu imensul drapel nemţesc), la fiecare bubuitura a artificiilor, totul a fost de o perfectiune asteptata si anticipata. Piesele s-au derulat magnific, Till a fost din nou generalul absolut si sublim. Publicului i-au trebuit doar câteva secunde de la inceputul show-ului pentru a se transforma intr-o mica armata Rammstein, cântând, aplaudând si scandand alaturi de trupa. Si eu, la fel ca ei, am pierdut notiunea timpului, am cântat si am sărit non stop, si mi s-a parut ca totul s-a terminat muuuult prea repede… nici cuvintele mele si nici fotografiile facute la concert nu vor putea reda vreodata experienta ireală a unui concert Rammstein! Multumesc Till, Christoph, Richard, Oliver, Paul si Flake!” (Rapunzel)

rammstein_rtc_035

„Concertul cu nr. 7 pentru mine trebuia sa fie ceva special. Stiam ca va fi special din partea lor, asa ca ramanea doar ca eu sa fac ceva in plus. Cateva zile de cautat machiaje a la Rammstein si in ziua concertului deja stiam cum voi fi. Aproape 100% Black – de reusita mi-am dat seama cand am iesit pe strada: toata lumea se uita la mine.
“Rock The City” a insemnat doar Rammstein pentru mine. Nu am fost deloc conectat la celelate trupe. Nici macar numele formatiilor nu mi-a ramas in minte.
Intalnirea cu membrii trupei a fost cireasa de pe tort. Nici la admiterea la facultate nu am avut atatea emotii. Fumez o data la 4-5 ani, cand sunt foarte nervos si atunci doar o tigara. Se pare ca au trecut 5 ani de la ultima tigara, de am fumat din nou; tigara luata de la Gaby m-a linistit un picut. Nu stiam ce sa ii intreb, daca sa ii intreb ceva. Nu aveam nimic in cap…
Si am asteptat; trebuia sa intram la 20.45. Se facuse aproape 21.00 si noi nu intrasem. La si 15 urma sa inceapa concertul. Si am intrat, ca niste oite la taiere. Poze, semnaturi. Eu cu panza mea, pe care nu stiam unde sa o pun sa se semneze, restul cu ce aveau. Nici nu am avut timp sa ma uit la ei, ori de la emotie, ori de la rapiditatea cu care ne-am invartit in cerc la poze.
Singurul moment funny a fost cand am dat aparatul sa mi se faca o poza cu Oliver si mi s-a prins steagul in camera si asa am facut poza, cu mana intinsa.
Nu ma plang ca totul a mers repede. Am avut o sansa unica; cine stie daca voi mai avea inca una… Eu sper sa beau o bere cu ei 😀
Despre concert: mi-a placut sincer inceputul, cum s-a vazut prin panza transparenta. Publicul: aproape la inaltime. Nu stiu de ce atmosfera de la Barcelona de acum ceva ani a fost mai faina. Poate si din cauza ca intr-o sala, locul e mai mic, mai intim. La un festival e loc mai mult, public amestecat.
Mi-au trebuit doua zile sa imi revin dupa concert. Poate si de la bocancii de 5 kg purtati pe o caldura infernala. Sau poate de la faptul ca am tacut doar la “Feur Frei”, ca sa imi trag suflul. In rest, la toate celelalte melodii am cantat fiecare vers si am sarit cat am putut.
Ne vedem la urmatorul turneu, de album nou, sper!” (Sorin)

rammstein_rtc_034

„Sentimentele au fost atat de puternice, incat si acum cu greu imi adun cuvintele. Un spectacol magnific, asa cum numai RAMMSTEIN stiu sa faca. Foc si scantei si muzica si un public fantastic – de data asta – cu care am cantat frenetic. Am sorbit cu fiecare particica din mine, fiecare acord, fiecare vers. Fericire la superlativ, gata de o explozie, ascultand „Wollt ihr..”, „Du hast”, „Ich will”. Ametitor de incantata pentru „SEHNSUCHT”. Mai mult de atat nici nu mi-as fi dorit. Iar „Mein Herz brennt” m-a impresionat pana la lacrimi, Till a fost total fantastic!!!!!
MEIN HERZ BRENNT…..mit RAMMSTEIN!!!!” (Mihaela)

rammstein_rtc_025

„Totul a fost foarte frumos, dar totusi pentru un fan “de nivelul meu” 😀 au fost cateva neajunsuri peste care am trecut cu greu. Poate pentru ca nu am mai prins bilete la Golden si am stat la Silver, cu toate ca la Golden mai era spatiu, incat incapea tot Silverul, in timp ce la Silver nu aveai unde sa calci din gard in gard. Din cate povestea lumea, in ziua a doua zi, Goldenul era de fapt Golden+Silver din prima zi, prin urmare cei care au stat la Silver in prima zi au stat de facto la Normal in a doua zi J) A fost prea departe, se vedeau luminile si artificiile si cam atat. Sonorizarea a fost ciudata acolo in spate, pana la „Ohne Dich” sunetul a fost “murdar” si parca prea mult bass (langa mine erau niste nemti care au stat cu dopurile in urechi pana atunci Smile)
Si inca ceva, nu am mai vazut atata lume la un loc cu tricouri Manowar in viata mea Wink” (Sambit)

rammstein_rtc_032

„Pentru mine, descătuşarea de forţe din Bucureşti a fost ca o capsulă a timpului, o intensă retrăire a multor clipe din ultimii 10 ani, în care Rammstein a avut un cuvânt greu de spus, fiind o coloană sonoră îngemănată atât de profund cu trăiri ce m-au marcat, ce m-au brăzdat, ce m-au făcut să simt pe pielea mea „Du riechst so gut” , „Wollt ihr….” , „Feur Frei” , „Ohne dich”, „Mein Herz Brennt” şi „Asche zu Asche”.  Multe au fost momentele din concert, în care simţeam că nu mai are pe unde ieşi din mine atâta energie, ce se canaliza dinspre scenă prin mine, în multe direcţii ştiute şi neştiute. La sfârşit nu a rămas decât un extaz frenetic, o bucurie neobişnuită şi probabil câteva scurt-circuite lăuntrice, de la atâta foc şi fum.” (Victor aka Live_Aeons)

rammstein_rtc_042

„Ce as putea sa spun… In primul rand stiam ca nu o sa fiu dezamagit, in al doilea rand, nu se putea mai bine de atat. Au cuprins toate elementele asteptate. Este primul concert Rammstein la care am fost prezent (la Golden). Nu stiu daca este ultimul, poate vor mai fi, dar acesta a descris tot ce se poate spune despre Rammstein. Felicitari!” (Ionut)

rammstein_rtc_026

„Acum, fiind odihnit, pot spune mai bine cum a fost concertul pentru mine: exploziv, nu ma asteptam sa fie atat de zgomotos, atat de mult fum, atat de FIERBINTEEEE la „Du hast”! si „Sonne” in special. Un „Wolt ihr das Bett…” care m-a lasat cu gura cascata, un „Mein Teil” foarte jucaus. Dupa concert nu am fost in stare sa vorbesc, eram stupefiat, ragusit si trist ca se incheiase…” (AndreiO)

rammstein_rtc_036

„Concertul a fost MINUNAT, ceea ce regret este lipsa de interes. Acum nu stiu cine a fost in pricina, organizatorul sau televiziunile pentru faptul ca la noi ”INCA NU SE POATE” ca-n alte parti…sa se FILMEZE oficial cu camere profesionale…vad ca la WACKEN s-a putut…si-n alte tari din turneu, s-a putut…” (Airsoft)

rammstein_rtc_028

„Pentru mine a fost live-ul cu numarul 8 (asta ca sa il fac iar pe Sorin:)… Greu sa mai zic ceva nou sau nespus.
Am avut insa norocul ca pe langa mine sa se afle doi cetateni care vedeau Rammstein in premiera. La primele piese au stat nemiscati cu gurile efectiv cascate si ochii mariti. La Keine Lust unul a avut puterea sa zica: “Oare ce dracu’ mai nascocesc?!” …hehe, au primit apoi inca 15 “nascociri” pe urmatoarele piese.
Cum ziceam, a fost concertul cu numarul 8… mai e nevoie sa zic ca il astept cu la fel de multa nerabdare pe cel cu numarul 9?” (PEnTRU)

rammstein_rtc_038

„A vorbi despre cel de-al 9-lea concert Rammstein live la care am avut marea sansa sa iau parte este un demers pe cat de facil, fiind vorba despre o uriasa pasiune inca foarte vie, pe atat de dificil, dupa cei 9 ani de viata ai site-ului si ai forumului, in care de fiecare data, cu fiecare incercare de a descrie detalii ale show-urilor sau pur si simplu de a exprima in cuvinte senzatii si sentimente legate de trupa si de muzica ei, m-am izbit mereu de limitarile impuse de limbaj, oricat de colorate si incarcate de semnificatii ar fi cuvintele.
Cel de-al 9-lea concert Rammstein live pentru mine, cel de la Rock the City, Bucuresti, din 28 iulie 2013 mi-a daruit acea energie extrema, cu care ma invaluie de multi ani muzica lor, venita, cred, de la capatul lumii, un bulgare cosmic de energie, care ma invaluie si ma creste, pana apuc extazul cu mana, il mototolesc bine, il inghit pasional si imi fac siesta cu el timp de foarte mult timp apoi.
Cand vorbesc despre Rammstein live, vorbesc obligatoriu despre genialitatea cu care fiecare concert este atent tesut si transpus intr-o poveste fantastica, care se deapana generos si hipnotic si care abunda in superlative: luminile, formele si design-ul scenei, sunetul, cadenta si armonia pe care picura mesajul misterios, ciudat, curajos si nebun, pentru ca Rammstein e trupa incomoda, care iti vorbeste despre aspecte sumbre sau tabu ale vietii tale, de care vrei sa fugi, pe care vrei sa le ignori, sa te prefaci ca ele nu exista, dar realizezi in final ca trebuie sa te obisnuiesti cu ele si sa accepti existenta si proximitatea lor. Este convietuirea cu partea ta intunecata, priceperea, asumarea si acceptarea ei si in final, redescoperirea de sine si, ceea ce este poate cel mai greu de acceptat dupa toate astea, iubirea de sine. Poate suna pompos, socant sau neverosimil, dar Rammstein ne invata ca “totul arde”, cum atat de bine a cuprins intr-o sintagma aparent simpla, prietena noastra, Assasimon.
De aceea, vreau sa rog pe toti cei care vin la concert, doar din acea curiozitate ciufulita de a vedea de ce sunt Rammstein atat de celebri si mult-discutati, fara a studia putin istoria trupei si sursa de inspiratie a textelor, sa nu mai scoata nimic din context, comentand si judecand stramb franturi ale textelor, fara a lua contact cu intregul peisaj ideatic si intentia reala a mesajului. Este un demers inutil si mai mult de atat, devine chiar nociv.
Cel de-al 2-lea concert Rammstein in Romania, dupa Sonisphere 2010, mi-a revelat surpriza unui public extraordinar de viu, de prezent si de vibrant, care de data aceasta chiar a cantat si a stiut foarte bine ceea ce canta si care a insotit trupa cu o frenezie demna de multumirile si declaratiile de dragoste ale nemtilor. Un public la mare inaltime, caruia tin sa-i multumesc foarte mult! Imi pare tare rau pentru toti cei care nu au vazut mare lucru de la Normal Circle. Sa speram ca data viitoare va fi mult mai bine…
Totul a durat 1h si 35min. Un best of scurt, mult prea scurt, al unei istorii de aproape 20 de ani a trupei, discutat si ras-discutat de fanii din intreaga lume. Concertul de la Bucuresti a fost penultimul al unui foarte lung sir de concerte, desfasurate de-a lungul a aproape 4 ani de zile, inceput cu cel de la Lisabona din 8 noiembrie 2009, din turneul “Liebe ist für alle da” si terminat cu cel de la Wacken din 1 august 2013, din turneul “Made in Germany 1995-2011-Wir halten das Tempo”. Dincolo de nostalgia finalului de concert si a finalului de turneu, s-a insinuat anticipiat si nostalgia binemeritatului repaos al trupei, despre care nu putem sti de pe acum cat de lung va fi, insa nu ne ramane decat sa speram in revenirea cat mai repede pe scena cu un nou album genial, marca Rammstein. 😉

Multumesc organizatorilor, pentru Rammstein in Romania pentru a doua oara. Multumesc publicului pentru cat de frumos a stiut sa fie. Multumesc fanilor Rammstein, membri ai comunitatii LIFAD Romania, ca sunt alaturi de noi de 9 ani, de cand existam in aceasta forma si multumesc managementului Rammstein, atat pentru oficialiarea fanclubului LIFAD Romania, cat si pentru extraordinara surpriza a organizarii unui meet&greet la Bucuresti cu trupa, pentru membrii comunitatii LIFAD. Si mai ales, MULTUMESC RAMMSTEIN! Wir halten zusammen!” (Cristina)

Setlist Rock the City, Bucuresti, 28 iulie 2013

Ich tu dir weh
Wollt ihr das Bett in Flammen sehen?
Keine Lust
Sehnsucht
Asche zu Asche
Feuer frei!
Mein Teil
Ohne dich
Wiener Blut
Du riechst so gut
Benzin
Links 2-3-4
Du hast
Bück dich (+ Rammstein intro)
Ich will
+++++
Mein Herz brennt (Piano Version)
Sonne
Pussy

 

Galerii foto: Meet&Greet cu membrii LIFAD Romania l Rammstein live la Rock The City 2013